tag:blogger.com,1999:blog-89196792677837165832011-09-23T04:31:06.746+03:00Texte literare, stiintifice, opinii sociale si politicemihail buriceahttp://www.blogger.com/profile/09032085582249709683noreply@blogger.comBlogger311100tag:blogger.com,1999:blog-8919679267783716583.post-19814766557472566852010-12-25T18:17:00.001+02:002010-12-25T18:20:33.352+02:00Einstein, genial savant, după cercetări profunde<br />A aflat că-n Univers absolutul nu-i niciunde<br />Curios din cale-afară un reporter îndrăzneţ<br />S-a dus ca să-l iscodească pe savantul cel măreţ<br /><br />- Aş dori maestre dragă dacă nu vă supăraţi<br />Să-mi expuneţi teoria la care de mult lucraţi<br />Să ne lămurim şi noi cum de aţi descoperit-o<br />Şi-n ce scop, domnia voastră, lumii-ntregi aţi oferit-o<br /><br />- Gândind la viteze mari, în sistem accelerat<br />Am văzut timpul cel scurs cât de mult s-a dilatat<br />Şi-am mai sesizat de fel râmănd perplex mirat<br />Cum vizibile-mi lungimi drastic mi s-au micşorat<br /><br />În concluzie îţi spun c-am lucrat în orice zi<br />Douâzeci şi cinci de ore fără a mă obosi<br />- Cum de s-a putut să faci să măreşti timpul din ziuă<br />- Mai devreme m-am trezit când pe flori mai era rouă<br /><br />- Mintea mea nu îmi dă voie să-nţeleg tot ce mi-ai spus<br />Vreau exemple mai concrete fără a-mi vorbi de sus<br />- Am găsit ca să-ţi explic un exemplu cu tupeu<br />Dacă tu ai nasul tău în posteriorul meu<br /><br />Câţi avem nasul acolo înfipt ca un cocoloş?<br />- Numai eu, maestre dragă, e la minte de cocoş<br />- După teoria nouă avem nasul amândoi<br />Implantat în fund la mine ca un viguros piroi<br /><br />Tu ai nasul tău obraznic înecat la mine-n fund<br />Iară eu, acelaşi nas, îl am implantat profund<br />Însă eu în starea asta, în raport, dragă, cu tine<br />Conform teoriei mele stau aşa un pic mai bine<div class="blogger-post-footer"><img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/8919679267783716583-1981476655747256685?l=mihailburicea.blogspot.com' alt='' /></div>mihail buriceahttp://www.blogger.com/profile/09032085582249709683noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-8919679267783716583.post-33546202204598116352010-12-25T18:17:00.000+02:002010-12-25T18:20:32.006+02:00Einstein, genial savant, după cercetări profunde<br />A aflat că-n Univers absolutul nu-i niciunde<br />Curios din cale-afară un reporter îndrăzneţ<br />S-a dus ca să-l iscodească pe savantul cel măreţ<br /><br />- Aş dori maestre dragă dacă nu vă supăraţi<br />Să-mi expuneţi teoria la care de mult lucraţi<br />Să ne lămurim şi noi cum de aţi descoperit-o<br />Şi-n ce scop, domnia voastră, lumii-ntregi aţi oferit-o<br /><br />- Gândind la viteze mari, în sistem accelerat<br />Am văzut timpul cel scurs cât de mult s-a dilatat<br />Şi-am mai sesizat de fel râmănd perplex mirat<br />Cum vizibile-mi lungimi drastic mi s-au micşorat<br /><br />În concluzie îţi spun c-am lucrat în orice zi<br />Douâzeci şi cinci de ore fără a mă obosi<br />- Cum de s-a putut să faci să măreşti timpul din ziuă<br />- Mai devreme m-am trezit când pe flori mai era rouă<br /><br />- Mintea mea nu îmi dă voie să-nţeleg tot ce mi-ai spus<br />Vreau exemple mai concrete fără a-mi vorbi de sus<br />- Am găsit ca să-ţi explic un exemplu cu tupeu<br />Dacă tu ai nasul tău în posteriorul meu<br /><br />Câţi avem nasul acolo înfipt ca un cocoloş?<br />- Numai eu, maestre dragă, e la minte de cocoş<br />- După teoria nouă avem nasul amândoi<br />Implantat în fund la mine ca un viguros piroi<br /><br />Tu ai nasul tău obraznic înecat la mine-n fund<br />Iară eu, acelaşi nas, îl am implantat profund<br />Însă eu în starea asta, în raport, dragă, cu tine<br />Conform teoriei mele stau aşa un pic mai bine<div class="blogger-post-footer"><img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/8919679267783716583-3354620220459811635?l=mihailburicea.blogspot.com' alt='' /></div>mihail buriceahttp://www.blogger.com/profile/09032085582249709683noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-8919679267783716583.post-31859499231255602432010-12-25T18:16:00.000+02:002010-12-25T18:17:10.202+02:00S-a stins cel mai poet dintre poeţi<br />Ce-a străbătut pripor după pripor<br />Cel ce-a iubit, de vreţi sau de nu vreţi,<br />Din toată fi’nţa lui acest popor<br /><br />Era bolnav mereu de ţara sa<br />De cei ce se trudeau din zori în seară<br />De cei ce soarta crudă-i apăsa<br />În mersul lor timid pe-a vieţii scară<br /><br />El ne-a făcut prin versurile sale<br />Să fim setoşi profund de libertate<br />Să ne luptăm cu piepturile goale<br />Mereu cu orice preţ pentru dreptate<br /><br />Ca să-nţelegem rostul luptei sale<br />El ne-a mişcat să fim poporul treaz<br />Ne-a pus s-aducem veşnic osanale<br />Pentru Mihai al nostru cel Viteaz <br /><br />Prin versurile sale mişcătoare<br />Ne-a dus să ne simţim ca nişte fraţi <br />La Putna sacră lui Ştefan Cel Mare<br />Să-l venerăm prin cântece înflăcăraţi<br /><br />Ne-a preamărit prin cântece sublime<br />Eroii noştri petrecuţi din lume<br />Ne-a învăţat aşa cum se cuvine<br />Ca să-i cinstim la sărbători postume<br /><br />Ne-a strâns ca să ne-nchinăm la Ţebea<br />Celui mai drag erou dintre eroi<br />Unde-am simţit prin cântece aievea<br />Că Avram Iancu este printre noi<br /><br />Cântând cu foc Oltenia lui Tudor<br />A lui Jianu si atâtor duşi<br />Ne-a amintit de cel mai mare sculptor<br />Al omenirii Constantin Brâncuşi<br /><br />Iar în furtuni pe-această sacră ţară<br />El ne-nvăţat c-atât ne mai rămâne<br />S-o apărăm prin lupta noastră iară<br />Cântând sub steag Deşteaptă-te române!<div class="blogger-post-footer"><img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/8919679267783716583-3185949923125560243?l=mihailburicea.blogspot.com' alt='' /></div>mihail buriceahttp://www.blogger.com/profile/09032085582249709683noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-8919679267783716583.post-17932651163897297812010-02-13T18:59:00.001+02:002010-02-13T18:59:58.500+02:00Doamne ce minunată este opera ta<br />scăldată în lumină adevarată<br />iar eu piesă a lucrării tale sfinte<br />chip din chipul tău<br />spirit din spiritul tău<br />îngenunchez şi mă-nchin<br />în faţa măreţiei şi strălucirii ei<br />cufundându-mă într-o mare de-ntrebări<br />Nu-ţi cer a ta împăraţie<br />şi nici al nemuririi mele nimb<br />dar iartă-mi îndrăzneala<br />ştiu că fac un sacrilegiu<br />lasă-mă şi fă-mă să-nţeleg<br />misterioasa taină a tainelor<br />du-mă la marele izvor<br />dătător de trăire şi lumină<br />şi atunci voi şti sigur<br />ca tu eşti tatăl meu adevarat<br />fără de început şi fără de sfârşit<br />iar eu fiul tău adevarat<br />de o vârstă cu timpul şi lumina<div class="blogger-post-footer"><img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/8919679267783716583-1793265116389729781?l=mihailburicea.blogspot.com' alt='' /></div>mihail buriceahttp://www.blogger.com/profile/09032085582249709683noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-8919679267783716583.post-12740836785151657522010-01-31T18:52:00.001+02:002010-01-31T18:52:59.288+02:00Atunci când ceri prin rugi la cer mereu să-ţi dea<br />suprema fericire pentru draga ta<br />ca viaţa ei să-i fie zilnic sărbătoare<br />să strălucească pe a lumilor cărare<br /><br />atunci când vezi în jurul tău aprinse flori<br />ce-ţi umplu sufletul cu tainice fiori <br />şi te gândeşti cu drag in fiecare clipă<br />la chipul drag şi scump pe-a timpului aripă<br /><br />atunci când cerul noaptea este plin de stele<br />şi cauţi printre ele ochii mândrei tele<br />ca să-i săruţi împătimit de fericire<br />să crezi ca ai ajuns de fapt în nemurire<br /><br />atunci când luna plină de pe cer în noapte<br />ţi-aduce-n suflet ale scumpei tale şoapte<br />cuvinte pline de o dragoste sublimă<br />ce-ţi umplu inima cu-o magică lumină<br /><br />atunci când sufletul ţi-e pârjolit de dor<br />după iubita-nflăcărată de amor<br />cu care te scufunzi în marea desfătare<br />sub nesfârşitul cer cu stele trecătoare<br /><br />atunci când vezi în picăturile de ploaie<br />necontenite lacrimi care curg şiroaie<br />pe obrăjorii rumeni ai iubitei tale<br />ce i-ai lăsat-n suflet o adâncă jale<br /><br />atunci când noaptea-n visul tău mereu apare<br />icoana sfântă a îndrăgostitei tale<br />că vine şi se dăruieşte toată ţie<br />transfigurandu-te în inger pe vecie<br /><br />atunci când viata ei e-n mare suferinţă<br />şi nu există cale pentru pocăinţă<br />iar tu ai vrea să-i dai fărâma ta de viaţă<br />să-i readuci în suflet ultima speranţă<br /><br />atunci când toate de mai sus te împresoară<br />atunci să ştii că eşti pe-o minunată scară<br />o scară care te înalţă prin iubire<br />şi care sigur te va duce fericit în nemurire<div class="blogger-post-footer"><img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/8919679267783716583-1274083678515165752?l=mihailburicea.blogspot.com' alt='' /></div>mihail buriceahttp://www.blogger.com/profile/09032085582249709683noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-8919679267783716583.post-16163174348051383092010-01-15T09:02:00.000+02:002010-01-15T09:03:21.847+02:00Ne-a dat Domnul un Luceafăr pentru sufletele noastre<br />să ne lumineze viaţa cu pomele-i măiastre<br />să ne-arate calea sfântă care duce-n nemurire<br />şi obstacolele dure din a timpului urnire<br /><br />Pentru noi este reperul zbuciumatei noastre soarte<br />el ne este resemnarea cand ne-apropiem de moarte<br />e un vestitor de soare peste crestele alpine<br />e garantul libertăţii şi a facerii de bine<br /><br />Cu francheţea sa celebră el ne-a înşirat pe aţă<br />arătând duşmanii ţării care ne-nşelau pe faţă:<br />venetici hulpavi de-avere ce furau fără ruşine<br />tot ce le cădea în cale să le fie numai bine<br /><br />Un vampir dintre aceia ce trăiesc pe-a ţării hartă<br />ofuscat că geniul nostru i-a marcat cu a lui artă<br />într-o blasfemie scrisă cu pretenţii literare<br />a-nceput să demoleze Marele Poet se pare<br /><br />Ca să nimerească ţinta acest ins de tip potaie<br />spune despre Nepereche că-i cadavrul din odaie<br />iară noi ce-i tot slăvim capodoperele sale<br />suntem toţi înapoiaţi ignoranţi şi demni de jale<br /><br />El încearcă la tot pasul să ne fure ce-avem sfânt<br />nu ne lasă geniul nostru să-l păstrăm nici în mormânt<br />Pus de nu ştiu cine-n fruntea ocrotirii culturale<br />şi plătit cu bani frumoşi din a muncii noastre vale<br /><br />fără jenă si ruşine tot ce mişcă româneşte<br />denigrează persiflează şi cu bale mocirleşte <br />el ne crede o eroare de pe plaiurile noastre<br />răspândind duhori nefaste sub luminile albastre<br /><br />Însă el patibularul nici măcar nu îşi dă seama<br />că-mproşcând noroi în geniul ce ne creşte nouă faima<br />nu poate nicicând să stingă steaua lui ce străluceşte<br />ci prin reaua sa credinţă a luminii ei sporeşte<br /><br />Iar acum la ziua stelei ce ne luminează viaţa<br />ignorând toţi delatorii şi-ntărindu-ne speranţa<br />să turnăm cu voioşie vinul roşu în pocale<br />şi să-i ridicăm cu cinste cuvenite osanale!<div class="blogger-post-footer"><img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/8919679267783716583-1616317434805138309?l=mihailburicea.blogspot.com' alt='' /></div>mihail buriceahttp://www.blogger.com/profile/09032085582249709683noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-8919679267783716583.post-36252817155672299502010-01-15T09:00:00.000+02:002010-01-15T09:02:32.585+02:00Dacă n-ar fi Eminescu<br />al luminilor poet<br />noi am fi aici grotescu’<br />într-un spaţiu desuet<br /><br />Dacă n-ar fi fost luceafăr<br />strălucind pe-a lumii roată<br />am fi umbre fără număr<br />din genunea-ndepărtată<br /><br />Dacă n-ar fi fost pe lume<br />ca poet strălucitor<br />n-am mai fi avut postume<br />n-am fi fost mânaţi de dor<br /><br />Eminescu-i floarea albastră<br />a iubirii-mpovărată<br />este pasărea măiastră<br />din dumbrava fermecată<br /><br />Eminescu-i zburătorul<br />un voinic cu negre plete<br />furişat în dormitorul<br />visătoarelor de fete<br /><br />Eminescu-i răzvrătirea<br />nedreptăţilor supreme<br />ce apasă omenirea<br />invadată de blesteme<br /><br />Eminescu-i resemnarea<br />când învaţă ca să moară<br />contopindu-se cu marea<br />pentru-a nu ştiu câta oară<br /><br />Eminescu-i absolutul<br />din a vieţii aventură<br />când se-amestecă cu lutul<br />tot ce mişcă în natură<br /><br />Eminescu este calea<br />care duce-n nemurire<br />este steaua de pe valea<br />unui vis de împlinire<div class="blogger-post-footer"><img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/8919679267783716583-3625281715567229950?l=mihailburicea.blogspot.com' alt='' /></div>mihail buriceahttp://www.blogger.com/profile/09032085582249709683noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-8919679267783716583.post-58719596994865589792009-02-20T23:37:00.000+02:002009-02-20T23:38:17.162+02:00Eu sunt un trecător banal prin vreme<br />un visător pe tragice coclauri<br />un exaltat prin magice poeme<br />purtat de dor pe nesfârşite valuri<br /><br />Eu sunt un trubadur în miez de noapte<br />sub miraculosul cer cu stele<br />căutător nebun de nestemate<br />prin lumile deşarte si rebele<br /><br />Eu sunt un călator purtat de-o plută<br />pe marea fermecată cu destine<br />eu sunt nefericirea absolută<br />în regăsirea forţelor divine<br /><br />Eu sunt un solitar pe-o vale moartă<br />un zburător spre sacrele izvoare<br />sunt un talaz mereu purtat de soartă<br />spre nu ştiu care ţintă viitoare<br /><br />Eu sunt izvorul minunat al lumii<br />şi sunt apusul său în destrămare<br />sunt aventura sfântă a luminii<br />într-un ocean absurd de-ntunecare<div class="blogger-post-footer"><img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/8919679267783716583-5871959699486558979?l=mihailburicea.blogspot.com' alt='' /></div>mihail buriceahttp://www.blogger.com/profile/09032085582249709683noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-8919679267783716583.post-1276776912401812562009-02-20T23:35:00.000+02:002009-02-20T23:36:59.249+02:00Aici sunt marile păduri de fag<br />ogrăzile cu pruni şi meri în floare<br />aici e locul nostru cel mai drag<br />din universul tot în dilatare<br /><br />La noi în cimitire neclintite<br />zac toţi străbunii noştri duşi la cer<br />pe care-n sărbătorile sfinţite<br />îi pomenim cum se cuvine prin eter<br /><br />Iar lângă ei mai zac învăţătorii<br />trecuţi de multă vreme-n nemurire<br />aşa cum toamna pleacă-n sud cocorii<br />lăsându-ne în inimi pustiire<br /><br />Oriunde-am fi în lumea asta largă<br />în care-am pribegi din întâmplare<br />aici la noi n-i lumea cea mai dragă<br />iar viaţa ne e numai sărbătoare<br /><br />Izvoarele copilăriei noastre<br />ne susură în clipe de durere<br />când prin curburile albastre<br />peregrinăm lipsiţi de mângâiere<br /><br />Când prin străini ne duce un destin<br />oricât ne-ar fi trăirea de frumoasă<br />ne zboară gândul nostru din senin<br />prin locurile calde de acasă<br /><br />Iar când ne-apasă dorul de părinţi<br />de vremurile noastre petrecute<br />venim pioşi ca nişte fii cuminţi<br />să ne-amintim de clipele pierdute<div class="blogger-post-footer"><img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/8919679267783716583-127677691240181256?l=mihailburicea.blogspot.com' alt='' /></div>mihail buriceahttp://www.blogger.com/profile/09032085582249709683noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-8919679267783716583.post-11210762108250090132009-02-20T23:34:00.001+02:002009-02-20T23:34:45.584+02:00Am ajuns mânat de vreme<br />prin pădurea fermecată<br />şi-am găsit doar teoreme<br />despre-a lumii sfântă roată<br /><br />Pe-o potecă-ntortocheată <br />am păşit cu-nfrigurare<br />am ajuns în vis deodată<br />în copilăria-n care<br /><br />Mă plimbam în fericire<br />prin poienele cu fragi<br />şi credeam în nemurire <br />pentru cei ce mi-au fost dragi<br /><br />Am trecut peste coline<br />învechite-n amintire<br />erodate de destine<br />împietrite de uimire<br /><br />Căutam un ţărm de soartă<br />cristalină şi curată<br />unde am lăsat o fată<br />ce-mi spunea cuvinte-n şoaptă<br /><br />de iubire-nflăcărată<br />de o tragică simţire<br />o poveste-adevărată<br />ce ducea în nemurire<br /><br />Sub o salcie pletoasă<br />ca şi părul mândrei mele<br />sta o zână maiestoasă<br />într-o raclă de nuiele<br /><br />C-o privire sfidătoare<br />mă-ntreba cu glas fierbinte<br />- Dar ce vânt te-aduce oare<br />pe cărări de mai-nainte?<br /><br />- Am lăsat aici odată<br />la un drum pierdut în seară<br />un chip sfânt o dulce fată<br />ca un chip de primăvară<br /><br />am plecat dupa himere<br />după stele trecătoare<br />şi-am rămas fără repere<br />pe a timpului cărare<br /><br />Am venit să-mi cer iertare<br />de la fata din poveste<br />dar nu ştiu pe ce cărare<br />s-o găsesc aşa cum este<br /><br />- Tu ce cauţi pe domniţa<br />ce-ai iubito-n disperare<br />e transpusă-n lamâiţa<br />ce-ai văzut-o pe cărăre<br /><br />iar din ochii mândrei tale<br />plânşi de marea ei durere<br />curge un izvor prin vale<br />susurând a mângâiere<br /><br />vezi pe-aceste vechi coclauri<br />au pierit toti pământenii<br />au fost duşi de negre valuri<br />amăgiţi de mirodenii<br /><br />tu probabil vii prin vreme<br />dintr-un loc fără de clipe<br />printr-o gaură de vierme<br />pe-ale dorului aripe<br /><br />nu mai eşti decât un dor<br />rătăcit pe-a lumii scară<br />prefăcut în zburător<br />hoinărind din seară-n seară<br /><br />dar ce cauţi nu mai este<br />că aşa e scris în stele<br />totul e acum poveste<br />iar tu eşti un strop din ele<br /><br />eşti acum decât un clocot<br />care-ţi cauti alinarea<br />sub al lumii mare clopot<br />te confunzi cu disperarea<br /><br />ca să scapi de suferinţă<br />te coboară din visare<br />treci apoi prin pocăinţă<br />în imensa resemnare<br /><br />Nici n-a terminat de spus<br />zâna ultimul cuvânt<br />c-am ajuns de dor răpus <br />în pădurea de argint<br /><br />aşteptând plecarea-n astre<br />pe a cerului curbură<br />prin luminile albastre<br />integrarea în natură<div class="blogger-post-footer"><img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/8919679267783716583-1121076210825009013?l=mihailburicea.blogspot.com' alt='' /></div>mihail buriceahttp://www.blogger.com/profile/09032085582249709683noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-8919679267783716583.post-28646298436063007362008-12-27T04:26:00.001+02:002008-12-27T04:27:26.506+02:00Anul Nou care soseşte<br />să vă fie de poveste<br />să v-aducă sănătate<br />iar în suflet bunătate<br /><br />s-aveti parte de noroc<br />să nu-mbătrâniţi de loc<br />să iubiţi dacă se poate<br />mult în fiecare noapte<br /><br />iar celor fără urmaşi<br />mai tineri si drăgălaşi<br />s-aveţi numai bucurii<br />şi să faceţi mulţi copii<br /><br />de belşug să aveţi parte<br />şi de multă, multă carte<br />să fiţi oameni luminaţi<br />cărturari adevăraţi<br /><br />LA MULTI ANI cu fericire<br />s-aveţi parte de IUBIRE!<div class="blogger-post-footer"><img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/8919679267783716583-2864629843606300736?l=mihailburicea.blogspot.com' alt='' /></div>mihail buriceahttp://www.blogger.com/profile/09032085582249709683noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-8919679267783716583.post-57506800485425496962008-12-27T04:26:00.000+02:002008-12-27T04:27:26.283+02:00Anul Nou care soseşte<br />să vă fie de poveste<br />să v-aducă sănătate<br />iar în suflet bunătate<br /><br />s-aveti parte de noroc<br />să nu-mbătrâniţi de loc<br />să iubiţi dacă se poate<br />mult în fiecare noapte<br /><br />iar celor fără urmaşi<br />mai tineri si drăgălaşi<br />s-aveţi numai bucurii<br />şi să faceţi mulţi copii<br /><br />de belşug să aveţi parte<br />şi de multă, multă carte<br />să fiţi oameni luminaţi<br />cărturari adevăraţi<br /><br />LA MULTI ANI cu fericire<br />s-aveţi parte de IUBIRE!<div class="blogger-post-footer"><img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/8919679267783716583-5750680048542549696?l=mihailburicea.blogspot.com' alt='' /></div>mihail buriceahttp://www.blogger.com/profile/09032085582249709683noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-8919679267783716583.post-72370074365415984562008-11-29T23:23:00.002+02:002008-11-29T23:25:57.983+02:00De ziua ta iubita noastră ţară<br />eu îţi doresc să fii cea mai frumoasă<br />să fii mereu o dulce primăvară<br />şi să ne fii la toţi o sfântă casă<br /><br />Să îţi cinsteşti la zile mari eroii<br />ce au căzut în luptă pentru tine<br />şi să nu laşi pe vatra ta strigoii<br />să-ţi întineze tot ce-ţi aparţine<br /><br />Poporul tău acum e-n libertate<br />dar lupi hulpavi avizi de-mbogăţire<br />s-au năpustit în haite peste noapte<br />să-ţi fure rodul muncii-n nesimţire<br /><br />Borfaşi ce zic că-ţi vor prosperitate<br />se-nghesuie să te conducă ţară<br />ca să îţi ia mereu ce se mai poate<br />iar fii tăi să plece pe afară<br /><br />Pe munţi pe dealuri pe câmpii mănoase<br />balauri venetici fără hotare<br />s-au aşezat în vile somptuase<br />să-ţi sugă vlaga ta fără sudoare<br /><br />Poporul tău e-n pragul disperării<br />trăieşte zilnic fără de speranţă<br />este ajuns la marginea răbdării<br />iar viaţa sa atarnă doar de-o aţă<br /><br />Dar într-o zi atât îi mai rămâne<br />să-nlăture prin forţă toată pleava<br />iar imnul sfânt Desteaptă-te române<br />să-i consfinţească-n luptă dreaptă slava<br /><br />De ziua ta iubita noastră ţară<br />eu îţi doresc să fii cea mai frumoasă<br />să fii mereu o dulce primăvară<br />şi să ne fii la toţi o sfântă casă<div class="blogger-post-footer"><img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/8919679267783716583-7237007436541598456?l=mihailburicea.blogspot.com' alt='' /></div>mihail buriceahttp://www.blogger.com/profile/09032085582249709683noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-8919679267783716583.post-42060910761944261052008-11-09T10:23:00.001+02:002008-11-09T10:23:46.347+02:00La aniversarea absolvirii liceului<br />Mircea Cel Bătrân din Râmnicul Vâlcea <br /><br />A trecut amar vreme<br />Peste sufletele noastre<br />Învăţând la teoreme<br />Sub curburile albastre<br /><br />Am umblat dupa himere<br />Dupa stele trecătoare<br />Uneori fără repere<br />Am rămas sub astrul soare<br /><br />Am atins piscuri de munte<br />Pe a lumii sfântă roată<br />Ne-am trezit eroi de frunte<br />Într-un joc făcut de soartă<br /><br />Am crezut în nemurire<br />C-am atins Nirvana vieţii<br />Când eram în fericire<br />Pe tărâmul tinereţii<br /><br />Dar s-au dus pe nesimţite<br />Un şirag de ani de clipe<br />Lăsând urme-ncărunţite<br />Pe-ale noastre vechi aripe<br /><br />Iar acum că s-a scurs vremea<br />Mi-amintesc cum se cuvine<br />Întâmplări ce par aievea<br />Celor ce vor fi şi mâine<br /><br />Mi-amintesc de Borosan<br />Proful meu de geografie<br />Un om bun, un moldovean<br />Aşa cum mi-a plăcut mie<br /><br />Învăţam destul de bine<br />Formele de reliefuri<br />Ape, munţi, păduri, coline<br />Bogăţiile din şesuri<br /><br />Dintr-o grabă, din eroare<br />Când podişul sucevean<br />Era temă de lucrare<br />L-am tratat pe-l someşan<br /><br />Eu speram să iau un zece<br />La ce am tratat pe foi<br />Şi-am rămas blocat la voce<br />Când mi-a spus c-am luat un doi<br /><br />Pentru ca eram mă rog<br />Un elev de notă mare<br />Nota doi în catalog<br />N-a mai fost pusă se pare<br /><br />Doamna Borosan i-a spus<br />Rătăcirea să mi-o ierte<br />Că altfel am presupus<br />Că va mânca mierte fierte<br /><br />Doamnei Borosan să-i fie<br />Amintirea-i neştirbită<br />Era om de omenie<br />Bunătate inedită<br /><br />Ne preda trecutul ţării<br />Ne-nvăţa să luam aminte<br />La eroii apărării<br />Strămoşeştelor morminte<br /><br />Iar istoria străveche<br />Cu Georgescu o făceam<br />Iar dintr-o poreclă veche<br />Babarezul îi ziceam<br /><br />Când de bavarezi vorbea<br />Printr-o dicţie confuză<br />Babarezi el îi numea<br />Consfinţind porecla pusă<br /><br />Unde-o fi acum Georgescu<br />Când monede ruginite<br />Le-aducea Victor grotescu<br />Ca vestigii inedite?<br /><br />Renunţa să ne testeze<br />Le privea cu luare-aminte<br />Încercând să le plaseze<br />În epoci de mai-nainte<br /><br />Şi aşa trecea un ceas<br />De istorie hilară<br />Că am dus proful de nas<br />Şi-am scăpat de oră iară<br /><br />Lăzărescu unde este<br />Ce ne învăţa de plante?<br />Parcă-ar fi într-o poveste<br />Un degustător de poante<br /><br />Mi-amintesc de bunăoară<br />Când i-am dus floarea ţigăncii<br />Într-o zi de primăvară<br />Şi-am expus-o în capul băncii<br /><br />S-a apropiat de mine<br />Şi mi-a zis-o-n latineşte<br />O cunosc cum se cuvine<br />Purpureea se numeşte<br /><br />Pentru dragostea-i abilă<br />Închinată multor plante<br />I s-a zis domnu’ Zambilă<br />De cei ce veneau la carte<br /><br />Ne-nvaţa polenizarea<br />Divizarea celulară<br />Cum se face-ncrucişarea<br />Pentru viaţa planetară<br /><br />Dar în urbe printre şoapte<br />Se zvonea ca Lăzărescu<br />Era fluture de noapte<br />Ce-o iubea pe Cutărescu<br /><br />Numele nu i l-aş spune<br />Din motive delicate<br />Era doamnă cu renume<br />Şi ar fi peste se poate<br /><br />Într-o noapte-ntunecoasă<br />A pătruns în miez de noapte<br />La domniţa cea frumoasă<br />Al său soţ fiind departe<br /><br />Dar în zori dupa şuetă<br />Când a vrut să plece-acasă<br />S-a urcat pe motoretă<br />S-o pornescă şi să iasă<br /><br />În zadar dădea la cheie<br />Faţa-i era stacojie<br />Nu avea măcar idee<br />Că n-avea nicio bujie<br /><br />Speriat că vremea trece<br />Şi că soarele răsare<br />A-ncercat pe jos să plece<br />Având o surpriză mare<br /><br />Cu bujiile în mână<br />Soţul doamnei iubitoare<br />L-a rugat să mai rămână<br />Ca să scrie o dictare<br /><br />Ce-a urmat se presupune<br />Întâmplarea ca o bilă<br />S-a rostogolit anume<br />Povestind de domn’ Zambilă<br /><br />Eu v-am spus un zvon ce este<br />După trecerea de vreme<br />Un crâmpei dintr-o poveste<br />Printr-o gaură de vierme<br /><br />Domnişoara Nisipeanu<br />De română profesoară<br />Ea mi-a cultivat aleanu<br />Dorul meu din inimioară<br /><br />M-a făcut să scriu poeme<br />Să cânt zbaterile mele<br />Amintirile boeme<br />Noaptea cerul plin de stele<br /><br />Pe distinsa profesoară<br />Ce ne pregătea la mate<br />O ţin strâns la inimioară<br />Şi-o stimez cum nu se poate<br /><br />Profunzimea minţii sale<br />Încadrată-n frumuseţe<br />Mi-a fost steaua mea pe cale<br />Ce m-a dus pe culmi semeţe<br /><br />Logica şi cu rigoarea<br />De Gibescu semănate<br />Mi-au fost mie alinarea<br />Căutărilor prin noapte<br /><br />Fizica predată-n şcoală<br />Pentru viaţă mi-a fost casa<br />Când ne-o prezenta la tablă<br />Profesorul Preoteasa<br /><br />Fără magica chimie<br />Din Ababi-nvăţătură<br />Ar fi fost vrăjitorie<br />Aventura din natură<br /><br />Dar distinsa profesoară<br />O maestră-n combinaţii<br />Ne-a-nvăţat întâia oară<br />O mulţime de reacţii<br /><br />Unde-o fi acum Crăciun<br />Un boier făr’ de pereche<br />Cu un suflet cald si bun<br />Ce preda latina veche<br /><br />Şi acum imi vin în minte<br />Pilde spuse în latină<br />De profesor prin cuvinte<br />Răspândind în jur lumină<br /><br />Amore, more, ore, re<br />Probantur amicitie<br />Au rămas sfinte repere<br />În orice relaţie<br /><br />Profesoara de franceză<br />Care se numea Zinelli<br />Ca o dulce-apoteoză<br />Apărea în pragul sălii<br /><br />Când în limba de pe Sena<br />Ne vorbea despre cultură<br />Ne simţeam cuprinşi de tema<br />Aventurii din natură<br /><br />De o rară frumuseţe<br />Elegantă şi distinsă<br />O visam în tinereţe<br />Ca pe-o flacară aprinsă<br /><br />Limba dulce de pe Volga<br />Din poveşti şi basme ruse<br />Ne-o preda Ţurcanu Olga<br />Prin tratatele impuse<br /><br />Însa doamna de la rusă<br />Având har, dezinvoltură<br />Ne-nvăţa ca limba-i pusă<br />S-accesăm marea cultură<br /><br />Pe Stătescu n-am sa pot<br />Să-l exclud din a mea viaţă<br />Ne-nvăţa să facem sport<br />S-avem zâmbetul pe faţă<br /><br />Dar un loc aparte-n mine<br />Doamna Gibea l-a indus<br />O iubeam cum se cuvine<br />Dar la nimeni nu am spus<br /><br />Ne-nvăţa la sociale<br />Lucruri de regim impuse<br />O sorbeam din ochi agale<br />Şi-o iubeam pe sub ascunse<br /><br />Profesoarei de desene<br />Păpuşica poreclită<br />Îi făceam glume nedemne<br />De o bună conduită<br /><br />Un coleg ce n-a luat zece<br />I-a pus clei pe taburete<br />Iar când a-ncercat să plece<br />I-am văzut forme discrete<br /><br />Un echer ce bunăoară<br />Sta pe tablă să lucreze<br />Un coleg cu-o lungă sfoară<br />L-a legat să-l manevreze<br /><br />Când a vrut să deseneze<br />Păpuşica cu renume<br />A-nceput să defileze<br />Un echer ca o minune<br /><br />I-am citit pe faţă spaima<br />Neputând echerul prinde<br />Iară noi râdeam cu faima<br />Unor dirijori prin unde<br /><br />Muzica minunea lumii<br />Mi-a fost veşnic o canonă<br />Neputând cânta luminii<br />Dintr-o tară zis-afonă<br /><br />Ca să iau o nota mare<br />Mă-nscriam la corul clasei<br />Şi mimam piesa-n cântare<br />Ca să-i fiu pe plac Taisei<br /><br />Într-o zi un muritor<br />Un coleg din internat<br />A voit în dormitor<br />Ca să-şi ia ceva uitat<br /><br />Uşa era încuiată<br />Când plecam cu toţi la carte<br />Prin tablia descleiată<br />Ne târam cum nu se poate<br /><br />În timp ce intra pe coate<br />Internistul Năglăbiţă<br />A primit un şut în spate<br />De la domnul Negoiţă<br /><br />Supărat de întâmplare<br />Că n-am spus cine-a-spart sala<br />Ne-a pus uşa în spinare<br />În careu cu toată şcoala<br /><br />Ca pedeapsă şi mai mare<br />Să ne fie-nvăţătură<br />Am luat nouă la purtare<br />Din această tevatură<br /><br />Viaţa mea din internat<br />N-aş putea s-o uit vreodată<br />Şi ar fi mare păcat<br />În a vieţii mele roată<br /><br />Domnişoara Pogăceanu<br />Pedagog de modă veche<br />Ne ţinea din scurt tot anu’<br />Să nu fim într-o ureche<br /><br />Vasilescu pedagoga<br />Cea frumoasă şi cochetă<br />Când îl invăţam pe Goga<br />Ne-a fost mamă indulgentă<br /><br />Iar Stoicescu doamnă mare<br />Se făcea că nu observă<br />Că iubeam la domnişoare<br />Pe Capela cea superbă <br /><br />Dirigintele de an<br />Pshiholog iscoditor<br />Era Sever domn Morjan<br />Un bărbat impunător<br /><br />Radia respect şi teamă<br />Când cădeam în rătăcire<br />Trecea drept un prof de treabă<br />De erai elev subţire<br /><br />N-am putut uita vreodată<br />Pe a vieţii mele spiţă<br />Un director ca un tată<br />Cum a fost domn Negoiţă<br /><br />Dumnezeu să-l ocrotească<br />În grădina sa cu îngeri<br />Pentru fapta pământească<br />Ce-a făcut-o pentru tineri<br /><br />Şi acum a venit vremea<br />Să ne-ntorcem în prezent<br />Să ne bucurăm aievea<br />Că ne-am strâns pentru-un moment<br /><br />Să oprim timpul pe cale<br />Din albastra veşnicie<br />Să turnăm vinu-n pocale<br />Şi să-l bem în veselie<br /><br />Că de mâine curge iară<br />Într-un ritm necontenit<br />Pe a lumii sfântă scară<br />Spre reperul infinit<br /><br />Iară noi frunze de toamnă<br />Vom fi duşi de vântul sorţii<br />Spre genunea diafană<br />Din împărăţia nopţii<br /><br />Vom lăsa în urma noastră<br />Amintiri rătăcitoare<br />Ca şi pasărea măiastră<br />Ne vom stinge în uitare<br /><br />În momentele solemne<br />Cei ce-n urmă vor rămâne<br />Îşi vor aminti pesemne<br />C-am trecut şi noi prin lume<br /><br />Vom fi nume-n pomenire<br />Pe-o bucată de hârtie<br />La o sfântă mânăstire<br />Dacă va mai fi să fie<br /><br />Iar când timpul se va scurge<br />Inundând valea genunii<br />Orice urmă se va şterge<br />Din memoria luminii<br /><br />Va fi cum nici n-am fi fost<br />Prin oceanul de lumină<br />Scânteieri fără de rost<br />Pe a cerului cortină<div class="blogger-post-footer"><img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/8919679267783716583-4206091076194426105?l=mihailburicea.blogspot.com' alt='' /></div>mihail buriceahttp://www.blogger.com/profile/09032085582249709683noreply@blogger.com1tag:blogger.com,1999:blog-8919679267783716583.post-63359123549624560842008-11-09T10:18:00.001+02:002008-11-09T10:18:51.690+02:00Am revenit, cu dor, la mine-n sat <br />în casa strămosească de sub munte<br />dar m-a cuprins un greu şi lung oftat<br />că n-am găsit părinţii mei prin curte<br /><br />Eu ştiu ca ei s-au dus departe-n stele<br />după strămoşii mei de mai-nainte<br />ca să revină-n lacrimile mele<br />la fiecare-aducere aminte<br /><br />În podul casei m-am urcat cu teamă<br />şi am văzut hambarele din care<br />din zori şi până-n seară biata mamă<br />căra cu drag la păsări demâncare<br /><br />Păreau acum de vreme-nţepenite<br />sub căpriorii falnici de stejar<br />şi parcă aşteptau să fie folosite<br />să pregătească mama turta pentru jar<br /><br />Din loc în loc tot pânze de păianjăn<br />au fost ţesute pe nestigherite<br />în timp ce vremea se scurgea din an în an<br />în galaxia clipelor pierdute<br /><br />Iar într-un colţ din podul casei noastre<br />stinghere piese dintr-un vechi război<br />aşteaptă parcă clipele albastre<br />să ţese mama haine pentru noi<br /><br />Vârtelniţa de mult încremenită<br />aşteaptă mâna mamei cu răbdare<br />s-o pună în mişcarea mult râvnită<br />şi aţa s-o-nfăşoare pe mosoare<br /><br />Un piapten ruginit sub căprior<br />ce scărmăna la cânepă sau lână<br />e condamnat să n-aibă viitor<br />să nu-l mai ţină nimenea în mână<br /><br />O meliţă din lemn de carii roasă<br />copilăria mi-o aduce aminte<br />când cânepa era mărinimoasă<br />şi ne dădea la toţi îmbrăcăminte<br /><br />Câteva oale de pământ ciublite<br />mă duc cu gândul înapoi în vreme<br />când pentru praznic erau pregătite<br />pe vatra noastră la un foc de lemne<br /><br />O mânecă din iea mamei mele<br />cusută cu arnici şi fluturaşi<br />stă agăţată într-un cui sub stele<br />în aşteptarea mea de la oraş<br /><br />Un singur lucru pot să-l fac şi eu<br />ca să-mi găsesc cadenţa cuvenită<br />s-alerg ca să-l găsesc pe Dumnezeu<br />să-mi mângâie suflarea răscolită<div class="blogger-post-footer"><img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/8919679267783716583-6335912354962456084?l=mihailburicea.blogspot.com' alt='' /></div>mihail buriceahttp://www.blogger.com/profile/09032085582249709683noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-8919679267783716583.post-11245280982053642932008-10-31T13:08:00.001+02:002008-10-31T13:08:34.808+02:00Ce multe clipe-au curs pe valea vietii<br />De cand eu am plecat de langa tine<br />Abandonata-n anii tineretii<br />In barca-mpovarata cu destine<br /><br />De-atunci icoana ta fara-ncetare<br />M-a urmarit in visurile mele<br />Simtind-o ca o sfanta alinare<br />Numai sub cerul presarat cu stele<br /><br />De multe ori te-am cautat prin vreme<br />Alunecand pe-a timpului carare<br />Si-am esuat in tragice poeme<br />Salvandu-ma prin sfintele altare<br /><br />As fi dorit sa-ti spun de ce-am plecat<br />Din primavara dulce-a vietii noastre<br />Dar luat de valuri eu am amanat<br />Iar tu te-ai dus spre zarile albasre<br /><br />Eu am cazut in mrejele iubirii<br />Tesute-n taina de o alta zana<br />Alunecand pe marea fericirii<br />Uitand de tine draga mea cea buna<br /><br />Acum cand m-am trezit si am constatat<br />Ca uraganul timp m-a dus departe<br />Si nu mai este vreme de indreptat<br />As vrea ca sa ma ierti daca se poate<div class="blogger-post-footer"><img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/8919679267783716583-1124528098205364293?l=mihailburicea.blogspot.com' alt='' /></div>mihail buriceahttp://www.blogger.com/profile/09032085582249709683noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-8919679267783716583.post-65567948144628106652008-10-31T11:17:00.001+02:002008-10-31T11:17:49.132+02:00Experimentul Philadelphia, altfel cunoscut drept proiectul Rainbow, a fost subiectul unor lungi controverse si dezbateri. Fortele Navale au incercat sa creeze un vas care sa nu fie detectat de minele magnetice si/sau de radar. Au fost, de asemenea, discutii si despre proiecte legate de invizibilitate si de controlul mintii. Adevarul din spatele acestui proiect nu va fi niciodata cunsocut publicului. Reprezinta doar unul dintre acele stimulente care ne proiecteaza in constiinta a ceea ce suntem noi la nivel spiritual. Totusi, rezultatele acestor experimente au devenit mult mai diferite si mai periculoase decat s-au asteptat Fortele navale. Desi povestea in sine parea prea bizara pentru a fi crezuta, au existat prea multe coincidente pentru ca sa nu se bazeze si pe o parte de adevar. Datele tehnice care au fost de asemenea prezentate in legatura cu acest subiect pareau prea credibile ca sa fie ignorate. Multe din povestirile asociate cu acest experiment mai putin faimos sunt salbatice: soapte ale oamenilor „inghetati” in timp luni de zile, zvonuri legate de oameni calatorind in timp, povesti de groaza despre oameni blocat in peretii sau podeaua vasului (in filmul cu acelasi nume, imaginea unor barbati care devenisera parte a puntii sau partial ingropati in punte, este uimitoare). Aceste felluri de lucruri au fost realizate si in „dosarele X’ cand s-a povestit despre anomaliile temporale. In anii 1930 fizicianul Nikola Tesla, impreuna cu un grup de cercetatori s-a ocupat de miscarea in continuumul Timp/Spatiu iar, tot in aceeasi perioaada, la Universitatea din Chicago se investiga posibilitatea realizarii invizibilitatii obiectelor utilizand efectele campurilor electrice si magnetice. In 1939 acest proiect a fost mutat la Institutul de Studii Avansate Princeton – nu e departe de Philadelphia. Specialistii de aici au fost capabili sa faca invizibile obiecte de mici dimensiuni. Au prezentat aceasta tehnologie Guvernului. Avand in vedere faptul ca toate se intamplau in timpul razboiului, armata vroia sa continue in acest sens. Tesla a ajuns la aceeasi concluzie ca si Einstein si anume ca aceasta tehnologie daca va fi dezvoltata nu va fi folosita in beneficiul omenirii. In 1943 guvernul a facut experimente folosind animale domestice pe o nava. Nava care a fost utilizata pentru experimente, USS Eldridge, a fost transferata la Santierul Militar New York pe 27 august 1943 (Departamentul Marinei). Animalele au fost puse in custi de metal pe USS Eldridge. Nava a devenit invizibila dar cand s-a materializat multe dintre animale lipseau sau sufereau de radiatii sau aveau alte semne de arsuri. Nu s-au realizat teste pe oameni. Totusi pe 12 August 1943 USS Eldridge cu intreg echipajul la bord au trait Experimentul Philadelphia. Nimeni nu stia ce avea sa se intample. Generatoarele erau pornite. Comutatoarele erau inchise. Nava a disparut si totul parea in regula. Totusi, sunt altii care sustin ca experimentul a avut loc pe 28 Octombrie 1943. Exista multe dovezi palpabile care arata ca experimentul a avut loc mai degraba in Octombrie decat in august. Marina a inceput Jurnalul de bord al lui Eldridge si jurnalul de razboi si imediat aceasta a ajuns in Philadelphia. Totusi, inregistrarile ar fi putut fi modificate. In Jurnalul de razboi al lui Eldridge este scris asa: Eldridge a ramas in New York pana pe 16 septembrie cand a plecat spre Bermude. De pe 18 septembrie pana pe 15 octombrie a facut antrenamente si incercari pe mare. Pe 18 octombrie a plecat in convoi spre New York si a ramas acolo pana pe 1 noiembrie. De pe 1 noiembrie pana pe 2 a plecat intr-un convoi inspre Norfolk si pe 3 noiembrie intr-un convoi spre Casablanca. Eldridge a ajuns in Casablanca pe 22 noiembrie si a ramas aici pana pe 29 noiembrie cand a plecat din nou intr-un convoi spre New York. Eldridge a ajuns la New York pe 17 decembrie. Incepand cu 17 decembrie si pana pe 31 decembrie a calatorit catre Norfolk impreuna cu alte 4 nave (Departament al Marinei). Desi acesta nu e intregul Jurnal de razboi, este Jurnalul navei pe perioada in care se banuieste ca a avut loc experimentul (28 octombrie, asa cum a fost mentionat mai sus). Parea ca Marina nu a facut niciodata experimente pe nava Eldridge, insa se stia ca guvernul mai ascunsese si alte lucruri pentru pastrarea securitatii nationale. Un astfel de exemplu ar fi proiectul Manhattan. Acest proiect secret consta in construirea bombei atomice si nici un cuvant nu s-a auzit despre acest proiect pana nu a fost clar ca exista o bomba atomica. Marina, in incercarea de a da un raspuns plauzibil, a sugerat ca probabil Experimentul Philadelphia a fost confundat cu experimentele facute in incercarea de a face invizibile minele magnetice. Dar nava a disparut din port timp de 4 ore, nu doar cateva minute. Legenda spune ca nava a fost transportata in spatiu si timp. A sarit prin Timp/Spatiu. Patru ore mai tarziu s-a intors la locul original. Pe punte era o ceata verzuie. Unii dintre marinari luasera foc. Unii pareau nebuni. Toti erau bolnavi. Unii facusera infarct. Unii erau morti. Altii erau integrati in structura navei, ingropati in puntea sau in peretii navei. Unele rapoarte sustin ca oamenii au disparut si nu au fost vazuti niciodata. Dar unde fusese nava plecata timp de 4 ore? Unii martori spun ca ar fi fost in portul Norfolk. Altii sustin ca a calatorit 40 de ani in viitor si a ajuns la Montauk, New York. Marina a negat totul si a spus ca oamenii au fost pierduti pe mare. Poate ca intr-o zi adevarul va iesi la iveala. Experimentul Montauk face legatura intre o parte din marinarii de la Montauk, New York si un salt in timp in 1983. Marina a mai facut un experiment in 1950 pe uzina generatoare USS Timmerman. Experimentul incerca sa obtina de la generator 1,000 Hz in locul celor 400 Hz standard (Departament al Marinei). Au rezultat descarcari electrice. La aceste descarcari electrice se pare ca a fost martor Carlos Miguel Allende ceea ce l-a facut pe acesta sa inceapa sa scrie scrisori unor oameni importanti din comunitatea stiintifica. Marina considera ca Allende a confundat experimentul facut la Timmerman cu Experimentul Philadelphia. Carlos Miguel Allende, de asemenea cunoscut Carl Allen, era un om ciudat. Era nascut pe 31 mai 1925 intr-un mic orasel din Pennsylvania. Pe 14 iulie 1942 Allende s-a inrolat in Marina Militara si a fost dat afara pe 21 mai 1943 (preluat din cartea intitulata Experimentul Philadelphia, pag. 99). Apoi s-a inrolat in Marina Comerciala si a fost repartizat pe SS Andrew Furuseth. Pe aceasta nava fiind, a sustinut el ca a vazut nava Eldridge in actiune. Povestea lui Allende era bizara; el sustinea ca a fost martor atunci cand Eldridge a fost transportata instantaneu din Philadelphia la Norfolk si invers in doar cateva minute. In urma cercetarii ulterioare mai amanuntite a aflat de unele intamplari ciudate asociate cu proiectul si a scris detalii despre aceste ultime cunostinte intr-o scrisoare catre Dr. Morris K. Jessup. Dr. Jessup era astronom, iar Allende participase la unul din seminariile pe care le tinea Dr. Jessup. Scrisorile erau scrise intr-un mod ciudat: cu litere mari, punctuatie si sublinieri situate in diferite locuri. Scrisorile erau de asemenea, scrise cu diferite culori. In scrisorile sale, Allende ii dezvaluia Dr. Jessup detalii infioratoare despre Experimentul Philadelphia. Deoarece Dr. Jessup credea in fenomenele ciudate nu a respins in totalitate ideile care ii fusesera prezentate. I-a scris inapoi lui Allende si i-a cerut noi informatii. Conform serviciului postal adresa expeditorului nu a existat, dar totusi Allende a primit raspunsul Dr. Jessup. Allende i-a raspuns cu scrisori mai detaliate insa la un moment dat aceasta corespondenta a incetat din partea Dr. Jessup care credea ca e doar o farsa. In timpul corespondentei dintre Allende si Dr Jessup, Dr jessup a publicat o carte intitulata „Cazuistica OZN-urilor”. Dupa ce Allende i-a scris Dr. Jessup, aceasta carte a fost trimisa la Marina si in interiorul ei erau note scrise de mana. Aceste note aveau acelasi scris ca si scrisorile pe care le primise Dr. Jessup si in cele din urma Dr Jessup a fost chemat de Marina sa se uite pe aceste note. Dr. Jessup a recunoscut imediat scrisul, insa a fost oarecum mirat deoarece el ajunsese inainte la concluzia ca toate astea erau de fapt o farsa pentru a-l pacali. Notele din carte erau mult mai detaliate decat scrisorile si erau foarte intuitive si pana la urma Dr. Jessup a inceput sa creada si a cercetat mai departe acest subiect. Din pacate, Dr. Jessup nu a mai descoperit nimic nou. Doar un indiciu tentant a aparut. Doi membrii ai echipajului se plimbau prin parc si un om tras la fata s-a apropiat de ei. Omul le-a spus o poveste fantastica despre un experiment in care majoritatea echipajului a murit sau a suferit efecte secundare teribile. A spus de asemenea, ca guvernul a sustinut ca toti membrii echipajului erau nebuni astfel incat atunci cand acestia s-au intors au fost luati drept un grup de nebuni care inventasera o poveste fantastica. Dupa aceasta conversatie, unul din membrii grupului era convins in timp ce ceilalti nu erau. In cele din urma, persoana care fusese convinsa l-a contactat pe Dr. Jessup si i-a spus acestuia povestea. Desi asta parea sa fie o pista buna, Dr. Jessup nu ajunsese prea departe in cercetarile sale si aflase totodata ca reputatia sa in randul comunitatii stiintifice se inrautatise. Pus in fata unei situatii care il depasea, Dr. Jessup s-a sinucis pe 20 aprilie 1959, considerand ca „o alta existenta a universului este mai buna decat aceasta lume mizerabila” (Experimentul Philadelphia, 79). Unii considera ca sinuciderea lui a fost de fapt un asasinat pus la cale de agentiile guvernamentale pentru a pastra secret acest experiment. Din pacate, pentru Dr. Jessup, un indiciu major a iesit la iveala la putin timp dupa moartea sa. Este vorba despre o persoana numita Alfred D. Bielek. Povestea lui Bielek este si mai bizara decat cea a lui Allende. El sustine ca a fost transportat in timp in viitor si ca acolo, in viitor, i-a fost spalat creierul de catre Marina. Aceasta l-a facut sa creada ca numele sau e Alfred Bielek, si nu Edward Cameron care era numele sau adevarat. Dupa ce si-a descoperit adevarata identitate, a dat de urma fratelui sau care participase si el la experiment. Bielek sustinea ca fratele sau calatorise in timp in anul 1983 si pierduse notiunea timpului. Ca urmare acesta a imbatranit cate un an in fiecare ora si in cele din urma a murit. Bielek sustinea si ca fratele sau a reinviat. Bineinteles ca doar un mic grup de oameni l-au crezut si aproape nimeni nu a crezut ca povestirile sale sunt bazate pe adevar, dar ca a exagerat adevarul din motive personale. Aceasta opinie populara a fost intarita si de faptul ca Bielek a inceput sa isi aduca aminte de anumite lucruri, doar, dupa ce vizionase filmul „Experimentul Philadelphia”. Bielek avea o diploma de doctorat in Fizica si deci avea o oarecare experienta tehnica. De asemenea, el a iesit la pensie dupa 30 de ani de experienta ca inginer electrician. Datorita inteligentei sale si a priceperii, nu putea fi dezaprobat in totalitate. Bielek sustinea ca tehnologia folosita in Experimentul Philadelphia fusese furnizata de extraterestrii. Totusi, transistorul cu germaniu, despre care Bielek sustinea ca fusese folosit, a fost inventat de Thomas Henry Moray. Bielek a sustinut de asemenea, ca Dr. Albert Einstein, Dr. John von Neumann si Dr. Nikola Tesla au fost implicati in proiect. O oarecare controversa a aparut in legatura cu participarea lui Tesla deoarece acesta a murit la New York pe 7 ianuarie 1943, adica la doar 2 luni dupa ce avusese loc proiectul. Einstein, pe de alta parte, a sugerat de mai multe ori un astfel de proiect Marinei. Din aceasta cauza, el a fost probabil implicat in proiect. In ceea ce il priveste pe von Neumann nu exista nici o dovada care sa afirme sau sa infirme participarea sa activa la proiect. Exista insa dovezi care sustin faptul ca mai tarziu acesta a continuat experimentul. Principiul care a reiesit in urma Experimentului Philadelphia este Teoria Campurilor Unificate. Aceasta teorie sustine ca gravitatia si magnetismul sunt corelate, asa cum si masa si energia sunt corelate prin formula E=mc2. Einstein nu a rezolvat niciodata Teoria Campurilor Unificate, dar chiar natura Experimentului Philadelphia sugereaza contrariul. Probabil ca aceasta teorie a fost facuta secreta de catre guvern tocmai pentru ca, pornind de la ea, se pot realiza multe lucruri, poate chiar si calatoria in spatiu fara ajutorul rachetelor.<div class="blogger-post-footer"><img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/8919679267783716583-6556794814462810665?l=mihailburicea.blogspot.com' alt='' /></div>mihail buriceahttp://www.blogger.com/profile/09032085582249709683noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-8919679267783716583.post-35999648614713920002008-10-31T11:14:00.000+02:002008-10-31T11:16:02.717+02:00In teoria relativitatii restranse a lui Einstein, timpii si distantele, legate de un anumit eveniment, masurate de doi observatori aflati in referentiale inertiale diferite, nu mai sunt constante, asa cum postula mecanica clasica a lui Newton, ci variaza in functie de viteza relativa a celor doua sisteme de referinta. Valorile timpilor si distantelor de miscare sunt date de formulele matematice, cunoscute sub numele de transformarile Einstein-Lorentz. Conform acestor relatii, obiectele aflate in miscare relativista isi maresc masele de repaus si densitatile, iar timpii masurati de un ceasornic, solidar cu obiectul in miscare, sunt mai mici, adica timpul se scurge mai incet, se dilata. In poezia Luceafarul, surprinzator pentru momentul in care a fost compusa, drumul parcurs de Luceafar pana la Creator, este ca o miscare relativista. Modificarea masei si timpului de deplasare ale luceafarului sunt consecinta transformarilor Einstein-Lorentz la viteze mari, apropiate de viteza luminii: <br />Porni luceafarul. <br />Cresteau in cer a lui aripe - marirea masei de repaus la viteze relativiste<br />Si cai de mii de ani treceau<br />In tot atatea clipe - dilatarea timpului, scurgera sa lenta la viteze relativiste Intrucat, de la marea explozie, Big Bang, universul a fost intr-o continua expansiune, cucerind spre marginile sale, noi spatii si timpuri, starea acestuia, la frontiera cu "nimicul", pastreaza imaginea primei sutimi de secunda dupa creatie, dupa Big-Bang. In primele minute ale universului timpuriu, acesta era un ocean de lumina (electroni, pozitroni, neutroni, fotoni, etc). Acestea sunt ilustrate de geniul pustiu in versurile:<br />Si din a chaosului vai, <br />Jur imprejur de sine,<br />Vedea ca-n ziua cea dintai,<br />Cand izvorau lumine - generarea exploziva a particulelor elementare<br />Cum izvorand il inconjor<br />Ca niste mari de-a-notul...<br />El zboara, gand purtat de dor - deplasarea cu viteza gandului, luminii<br />Pan' piere, totul, totul - atingerea si depasirea frontierei spatiale si temporale. Intuitiv, are loc trecera in zona "nimicului", in locuri fara clipe si-n clipe fara locuri:<br />Caci unde-ajunge nu-i hotar, - intuirea infinitatii spatiului<br />Nici ochi sprea cunoaste - lipsa oricaror evenimente cognoscibile<br />Si vremea-nceraca in zadar - absenta totala a timpului<br />Din goluri a se naste - absenta totala a materiei<br />Din cate se cunoate, luceafarul este o poezie inspirata dintr-o legenda, dintr-un basm, a carui origina se pierde in negura vremii. Ideea creatiei universului timpuriu si perceptele relativitatii sa fi fost induse, din afara pamantului, de fiinte superinteligente, de extraterestrii, si pastrate in memoria omenirii sub forma basmelor si legendelor?<br />Acest rationament ne duce si la contextul basmului "Tinerete fara batranete si viata fara de moarte". Ne amintim de cutremuratoarea intoarcere a fiului de imparat, dupa ce calatorise, se pare, intr-un sistem relativist, in care timpul s-a scurs incet, in sistemul de referinta initial, unde trecusera mii de ani si nimeni nu-si mai amintea de fosta imparatie a tatalui sau. Coborarea, din neatenitie, in valarea plangerii, inseamna de fapt trecerea fiului de imparat din sistemul referential relativist in sistemul referential nerelativist. Basmele sunt pline te treceri dintr-un sistem de referinta inertial in altul ca: trecerea pe taramul celalalt sau calatorii in timpuri trecute sau viitoare.<br />Ce enigme miraculoase se mai ascund in aceasta stranie materie? <br />Poezia lui Eminescu "La steaua" nu contine referiri relativiste, ci mai de graba elemente cosmogonice compatibile cu teoria mecanicii clasice. La frontierele universului actual se gasesc, practic memorate, evenimentele din perioada universului timpuriu, petrecute in primele minute de la marea explozie, Big Bang. Ca atare, metagalaxiile, galaxiile si sistemele stelare de la "marginea" universului, emit continuu lumina. Plecand de la natura corpusculara a luminii, aceasta, ca orice obiect aflat in miscare, se misca in toate directiile, cu viteza constanta de 300.000 km/s, indiferent prin ce sistem referential si inertial trece. Parcurgera distantelor cosmogonice, de mii de ani lumina, chiar cu viteza cea mai mare din univers, necesita scurgere mare de vreme. De aceea, cu siguranta, ca lumina pe care o receptionam de la surse luminoase aflate la frontierea dintre real si ireal, ajunge la noi sub forma imaginilor acestor surse. Ca atare, noi receptionam imaginile unor surse de lumina (metagalaxii, galaxcii, stele), fara ca acestea sa mai existe, consumandu-se sau distrugandu-se intre timp.<br />La steaua care-a rasarit - imaginea unei stele in campul nostru vizual<br />E o cale atat de lunga - sursa luminoasa aflata la marginile universului <br />Ca mii de ani i-au trebuit - timpul = distanta / viteza luminii<br />Luminii sa ne-ajunga - parcurgerea distantei de la sursa la receptor (ochi)<br />Poate demult s-a stins in drum - consumarea sau distrugerea sursei<br />In departari albastre - la distante de mii de ani lumina<br />Si raza ei abia acum - sosirea cuantelor de lumina pe retina ochilor<br />Luci vederii noastre - receptionarea imaginii in creierele noastre<br />Sunt convins, ca tema acestei poezii, cu referiri cosmogonice, vine din perioada cand studia filozofia care, pentru credibilitate, facea dese trimiteri la cunostiintele de fizica, de care Eminescu nu era deloc strain.<div class="blogger-post-footer"><img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/8919679267783716583-3599964861471392000?l=mihailburicea.blogspot.com' alt='' /></div>mihail buriceahttp://www.blogger.com/profile/09032085582249709683noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-8919679267783716583.post-5270545884360361362008-10-31T11:12:00.000+02:002008-10-31T11:13:25.082+02:00Cum am ajuns<br />prin bariera albastră<br />din marea de-ntuneric<br />spre marea de lumină<br />în care m-am trezit acum?<br /><br />Cum de-am ajuns aici<br />împovărat de întrebări rebele<br />şi de răspunsuri fără noimă<br />încătuşat în nesfârşite ipoteze<br />despre cărarea ce se pierde<br />în valurile vremii<br />ce vor sa vină peste mine?<br /><br />Ce miracol m-a trezit<br />din veşnica uitare<br />şi m-a adus aici<br />pe ţărmul luminii<br />să nu-mi găsesc pacea<br />şi linistea sufletească?<br /><br />Când trcerea mea<br />prin marea de luminăse<br />va fi terminat<br />voi trece bariera albstră<br />din nou în marea de-ntuneric<br />acolo unde împărăţeşte uitarea<br />din care m-am zămislit?<br /><br />Şi de-acolo ce va fi cu mine?<br />Voi mai ţine minte oare<br />că am trecut prin toate acestea?<br /><br />Ce întâmplare se va mai intâmpla cu mine?<br />Este cineva care sa-mi poată răspunde?<br />Sau poate aceasta este soarta noastră<br />să trecem din marea de-ntuneric<br />prin bariera albastră<br />în marea de lumină<br />adică sa ne naştem si să trăim<br />iar apoi din nou spre marea de-ntuneric<br />prin bariera albastră<br />adică să murim<br /><br />Şi apoi?<br />Ştie cineva povestea aceasta?<div class="blogger-post-footer"><img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/8919679267783716583-527054588436036136?l=mihailburicea.blogspot.com' alt='' /></div>mihail buriceahttp://www.blogger.com/profile/09032085582249709683noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-8919679267783716583.post-47130913456263308202008-10-31T11:11:00.001+02:002008-10-31T11:11:53.176+02:00Pietrari e Lie a' lu' Dură<br />e Toma Oală a' lu' Marcu<br />este dogarul lu' Caiură<br />şi este Constatin Bulacu<br /><br />Pietrari e una cu drumeagu'<br />e una cu Rizoiu Luţă<br />şi una e cu Ion Peagu<br />şi cu căţeaua sub căruţă<br /><br />Pietrari e Toma lu' Rotaru<br />şi e Costică a' lu' Bie<br />e Niculaie Păduraru<br />şi bâlciul de la Sfânt Ilie<br /><br />Pietrari e Giurcă zis Fieraru<br />şi e Cârţală Niculaie<br />este Culice Lăutaru<br />şi fânul aşezat în claie<br /><br />Pietrari e Mandea Manoilă<br />şi e Costică a' lu' Iana<br />e sasul Brumă Samoilă<br />şi merele culese toamna<br /><br />Pietrari e Toma lu' Oiţă<br />este Grigore a' lu' Dide<br />e Vasilică-a' lu' Goriţă<br />şi sacii noştri cu merinde<br /><br />Pietrari e Constantin Ceparu<br />şi e Dumitru a' lu' Noaţă<br />este Costică Ceprăzaru<br />şi oile păscând pe Faţă<br /><br />Pietrari e Niculaie Ţâcu<br />este Tomiţă Chiţoranu<br />e Blotea frate cu tăticu<br />şi e Costică Bursucanu<br /><br />Pietrari e Leana lu' Orbete<br />e Niculaie a' lu' Daie<br />e Veronica Curcubete<br />şi zestrea fetei din odaie<br /><br />Pietrari e Tudor a' lu' Dole<br />e Mierla, Gore şi Torică<br />e Beregată şi e Gule<br />şi este Lice-a' lu' Florică<br /><br />Pietrari e Nelu Tiologu<br />şi e Ioana a lu' Oaie<br />e Anicuţa lu' Ologu<br />e satul vara după ploaie<br /><br />Pietrari e Lică a' lu' Picu<br />şi e Vasile-al lu' Moghină<br />este Codin a' lu' Turicu<br />e primăvara pe colină<br /><br />Pietrari e Gheorghe-a' lu' Berică<br />şi Porumbica a lu' Bocoi<br />e Anania lu' Bănică<br />şi e Ovidiu-a' lu' Mitroi<br /><br />Pietrari e Niculaie Ceapă<br />şi e Tonică a' lu' Trocan<br />e lacul de la Râpi cu apă<br />şi e Costică Buzdugan<br /><br />Pietrari e Toma Averică<br />şi e Ioana a lu' Piele<br />este Mitică-a' lu' Oncică<br />şi noaptea cerul plin de stele<br /><br />Pietrari e Gheorghe a' lu' Curcă<br />şi e Costică-a' lu' Tete<br />este Patapie Brânzuică<br />şi satul nostru plin de fete<br /><br />Pietrari e viaţa mea banală<br />e cerul cel nemărginit<br />e lumea simplă si reală<br />cu doru-avid de infinit<div class="blogger-post-footer"><img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/8919679267783716583-4713091345626330820?l=mihailburicea.blogspot.com' alt='' /></div>mihail buriceahttp://www.blogger.com/profile/09032085582249709683noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-8919679267783716583.post-63893604563899662252008-10-31T11:09:00.000+02:002008-10-31T11:10:29.152+02:00Soţiei mele<br /><br />Eu am cântat iubiri închipuite<br />în calea mea spre marea veşnicie<br />dar n-am găsit cuvinte potrivite<br />să cânt în versuri scumpa mea soţie<br /><br />Ea merita în versurile mele<br />să fie zâna mea cea mai iubită<br />încununată de un cer cu stele<br />să fie o icoană presfinţită<br /><br />Ea pentru mine-a fost speranţa vieţii<br />şi idealul meu de împlinire<br />a fost oglinda clară-a dimineţii<br />în drumul meu spinos spre mântuire<br /><br />Ea m-a iubit mereu fără-ncetare<br />şi mi-a-iertat greşelile rebele<br />a fost zeiţa mea ruptă din soare<br />şi-a fost o dulce doamnă printre stele<br /><br />A mers mereu alăturea de mine<br />în căutarea mărilor iubirii<br />plutind cu mine-n barca cu destine<br />spre ţărmul însorit al fericirii<br /><br />Soţia mea mi-a luminat cărarea<br />când trebuia să traversez prin noapte<br />a fost iubita mea şi încercarea<br />prin vremurile grele şi deşarte<br /><br />În casa noastră-a fost mereu altarul<br />credinţei noastre sfinte-n devenire<br />a fost tandreţea dulce şi limanul<br />speranţei noastre-n marea nemurire<br /><br />În calea mea de vise-nchipuite<br />când uraganul timp m-a dus departe<br />mă-nchin soţiei mele mult iubite<br />şi-i mulţumesc din suflet pentru toate<div class="blogger-post-footer"><img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/8919679267783716583-6389360456389966225?l=mihailburicea.blogspot.com' alt='' /></div>mihail buriceahttp://www.blogger.com/profile/09032085582249709683noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-8919679267783716583.post-91154076426627402742008-10-31T11:07:00.000+02:002008-10-31T11:08:02.418+02:00O tânară brunetă frumoasă ca o zână<br />ce-a terminat liceul cu medie prea bună<br />ca dar de la tăticul său stilat ca şi un lord<br />s-a pomenit în zori de zi cu un Fiesta Ford<br /><br />Omisesem să vă spun că scumpa domnişoară<br />documentul de şofat şi-l luase în primăvară<br />Când a văzut maşina cum strălucea în soare<br />un diavol pus pe pozne a pus-o la încercare<br /><br />Prin mobilul Erikson cât ai zice un cuvânt<br />prietenul şi-a invitat să sosească ca un vânt<br />să-i arate ce cadou a primit la majorat<br />de la dragul său tătic la un preţ nemăsurat<br /><br />Luaţi de-al valului destin pe şoseaua soarelui<br />în maşina ce rula cu viteza gândului<br />ascultau căzuţi în transă muzica manelelor<br />ca şi când ei ar fi fost integraţi vedetelor<br /><br />Prietenul de la volan într-o curbă oarecare<br />apucat de-un somn uşor a intrat în derapare<br />s-au izbit de-un plop bătrân de pe marginea şoselii<br />rămânâd blocaţi în Ford după urma păruielii<br /><br />A sosit urgent salvarea de i-a dus la un spital<br />să-i consulte şi trateze într-un mod fundamental<br />Domniţa cea brunetă n-a avut mare noroc<br />a rămas fără urechi neputând ţine obroc<br /><br />L-a rugat pe un chirurg dacă poate fi profund<br />noi urechi să-i transplanteze de la orice muribund<br />În final domniţa noastră a avut şanse mărite<br />când o blondă tinerică a murit pe negândite<br /><br />Iscusitul nostru doctor i-a plantat urechi de blondă<br />transformând bruneta noastră într-o dulce Giocondă<br />A rugat-o periodic să vină la consultaţii<br />ca să vadă cum se simte după aste operaţii<br /><br />Domnişoara bruneţică era mândră de transplant<br />şi venea cu drag la medic s-o consulte la implant<br />L-a asigurat pe doctor că se simte dupa lege<br />că aude foarte bine, dar nimic nu întelege<div class="blogger-post-footer"><img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/8919679267783716583-9115407642662740274?l=mihailburicea.blogspot.com' alt='' /></div>mihail buriceahttp://www.blogger.com/profile/09032085582249709683noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-8919679267783716583.post-56360693474137427152008-10-31T11:04:00.000+02:002008-10-31T11:05:18.652+02:00- Îţi mai aminteşti, fa?<br />- Ce să-mi amintesc?<br />- De Beregată,<br />Ghiară,<br />Curcubete,<br />Trocan,<br />Ioana lu' Taiflas,<br />de Curgras,<br />Peagu,<br />Sârboica,<br />Coadă-al Ţâcului,<br />Ioana lu' Pilică,<br />de Mierlă,Torică,Piţigoi,<br />de Manoilă al lu' Ion al Ionicî,<br />Moţârcan,<br />Blotea,<br />Chisâr,<br />chioru',<br />de Brandea,<br />Toma Oală,<br />Lia Merfului,<br />de Samoilă Brumă,<br />Margareta lu' Neamţu,<br />Floarea lu' Turismu,<br />de-al lu' Gule,<br />Costică a lu' Tete,<br />de muierea lu' Turicu,<br />Genica lu' Buzdugan,<br />de Mizurelu,<br />de Ilina Sâmii,<br />fata lu' Duman,de Caiură, dogaru'<br />copilu' lu' Cionică,<br />de Brabete,<br />Licioană,<br />de Veta lu' Gresie,<br />de-al lu' Papuc,<br />de Banică,<br />Lice a lu' Firică,<br />de Anica lu' Ţevelei,<br />Mielu lu' Berbecel,<br />de Bursucanu,<br />Oncică,<br />de-al lu' Mărunţelu<br />de Buşoi ăl bătrân<br />......................<br />- Aha, îmi amintesc, fa,<br />da' nu de toţi,<br />că nu mai ţâu minte,<br />da' pă Bie, îl sărişi<br />- Taci, fa, ce-ţi venii,<br />îl omorâşi, tu, p-ăsta,<br />l-am văzut ieri,<br />la pomana lu' Gandi<br />- Da', fa, ai dreptate,<br />uite că greşi,<br />mă rătuti<br />- Da' pe Goriţă îl spusăşi?<br />- Care Goriţă, fa?<br />- Al Sâii Iancului<br />- Nu, fa,<br />că nu-l ştiu,<br />eram mică când s-a dus<br />- Auzi, fa,<br />bate clopotu' la biserică,<br />tot ăla la beci îl trage?<br />- O fi vreo sărbătoare, mâine<br />- Ce, sărbătoare,<br />nu vezi că bate rar,<br />a moarte<br />- O fi murit Bălăceanu,<br />că zace de doi ani<br />- De, de, o fi murit săracu'<br />- Bine că l-a luat Dumnezeu,<br />că s-a chinuit,<br />ca un câine,<br />urla de durere,<br />ca din gură de şarpe,<br />da' mai rău,<br />s-a pătimit muierea lui<br />- Aşa e, acum s-a uşurat,<br />şi el, şi muierea lui<br />-Doamne,<br />câţi morţi sânt şi câţi om fi uitat,<br />de trăiau, ăştia, toţi,<br />nu mai aveam loc în sat<br />- De, săracii<br />- E, sărăcii...<br />- Acum urmăm noi<br />- Nu te poţi opune,<br />aşa a rânduit Domnu',<br />n-ai ce face<div class="blogger-post-footer"><img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/8919679267783716583-5636069347413742715?l=mihailburicea.blogspot.com' alt='' /></div>mihail buriceahttp://www.blogger.com/profile/09032085582249709683noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-8919679267783716583.post-90488510242760129682008-10-31T11:01:00.001+02:002008-10-31T11:01:51.562+02:00Într-n tren accelerat,<br />serveau masa doi ţărani:<br />pâine, slană şi cârnat,<br />aşa cum mâncau de ani<br /><br />Dupa masă, pe-ndelete,<br />având poftă şi de vin,<br />fără însă să se-mbete,<br />au golit sticle din plin<br /><br />Un firav dintre urbani,<br />observându-le potolul,<br />îi intrebă pe ţărani:<br />-Cum staţi cu colesterolul?<br /><br />Unul dintre ei, pe faţă,<br />îi răspunse-n grai duios,<br />-Ne sculăm de dimineaţă<br />cu-un colesterol fălols!<div class="blogger-post-footer"><img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/8919679267783716583-9048851024276012968?l=mihailburicea.blogspot.com' alt='' /></div>mihail buriceahttp://www.blogger.com/profile/09032085582249709683noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-8919679267783716583.post-38847419680391208432008-10-31T10:59:00.000+02:002008-10-31T11:00:28.107+02:00De ziua ta stimată şi distinsă doamnă<br />un anonim cuprins de-o tragică furtună<br />acum când vremea ta a mai scăzut c-o toamnă<br />iţi dăruieşte pentru tot ce-ai scris cunună<br /><br />cunună împletitită din ramuri de măslin<br />pe undeva în sud pe valurile-albastre<br />ca viaţa să-ti fie totdeauna cer senin<br />iar harul tău să mişte sufletele noastre<br /><br />şi-ţi mai doresc din inima-mi îndurerată<br />să fii cuprinsă de extaz si fericire<br />să poţi să cânţi în versuri pe a lumii roată<br />miraculoasa trecere spre nemurire<div class="blogger-post-footer"><img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/8919679267783716583-3884741968039120843?l=mihailburicea.blogspot.com' alt='' /></div>mihail buriceahttp://www.blogger.com/profile/09032085582249709683noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-8919679267783716583.post-49294224693356522502008-10-31T10:58:00.000+02:002008-10-31T10:59:16.361+02:00Aveam cam patru cinci ani<br />şi ne jucam în ţărâna de pe drum<br />La noi în Glod <br />prin faţa casei bătrâneşti<br />treceau oameni<br />la deal şi la vale <br />la muncă sau de la muncă<br />şi te trezeai că te-ntrebau:<br />-Bă, puţă, al cui eşti ?<br />-Al lu’ Ion al Ionicî<br />răspundeam eu timid<br />-Ce mă tu eşti zăpârstea ?<br />-Eu nu sânt zăpârstea, eu sunt Mihai<br />-Măta unde e ?<br />-În bucătăria de vară <br />face demâncare<br />-Bă, strânge-te-ar măta-ntre picioare,<br />spunea maliţios <br />şi hodoronc-tronc câte unul<br />-Ba pe tine, ba pe tine <br />răspundeam eu necăjit<br />Odată, din vale, pe la Niţa Sârbului<br />venea grăbit un om mic de statură<br />cu nişte pantaloni largi de dimie,<br />având un petic mare şi negru în fund<br />cu cămaşa de cânepă ruptă şi ponosită,<br />nebărbierit, <br />cu o pălărie pe cap cu borul lat<br />desculţ şi cu tălpile late,<br />disproporţionate cu înălţimea sa<br />Venea în urma unei turme <br />de trei capre şi două oi<br />Când s-a apropiat de noi<br />a strigat cât l-a ţinut gura :<br />-Bă, intraţi în obor că vă-mpung caprele<br />-Bă, n-auziţi ? <br />Că vă bag la beci !<br />Când am auzit de beci, <br />am fugit mâncând pământ, <br />pe la spatele casei <br />ascunzându-ne <br />printre lemnele de foc,<br />rezemate de un dud, <br />bătrân şi găunos <br />Când am auzit de beci <br />îmi şi imaginam beciul <br />de sub casa noastră<br />întunecat şi răcoros, <br />unde credeam că se află babaul,<br />cu care ne speriau cei mari <br />când nu eram cuminţi<br />După aceea, <br />cum îl zăream pe drum, <br />apropindu-se de noi,<br />intram în panică <br />şi fugeam ca potârnichiile<br />care pe unde putea <br />strigând cât ne tinea gura:<br />-Ăla la beci, ăla la beci!<br />După ce credeam <br />că se-ndepărtase destul, <br />din dreptul casei noastre<br />ieşeam în drum <br />şi continuam să ne jucăm<br />ca şi când nu s-ar fi întâmplat nimic<br />Când am crescut mai mărişor<br />şi mă duceam la biserică de Paşti<br />mare mi-a fost mirarea <br />când l-am zărit <br />pe Ăla la beci cum strângea<br />cam cu forţa<br />ouăle roşii <br />cu care luau oamenii paşti<br />şi le punea într-un coş de nuiele<br />Speriat de întâlnirea cu Ăla la beci<br />cu glas tremurând<br />am întrebat-o pe mama,<br />care mă ţinea strâns de mână :<br />-De ce ne ia ouăle roşii Ăla la beci ?<br />-Ce vorba e aia, Ăla la beci ?<br />E clopotarul bisericii<br />Ion al Porumbicî,<br />poreclit Peneş,<br />strânge ouăle roşii pentru popa<br />că aşa s-a pomenit<br />aici la noi în sat<br />de când mă ştiu<div class="blogger-post-footer"><img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/8919679267783716583-4929422469335652250?l=mihailburicea.blogspot.com' alt='' /></div>mihail buriceahttp://www.blogger.com/profile/09032085582249709683noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-8919679267783716583.post-67059068827748171772008-10-31T10:56:00.000+02:002008-10-31T10:57:09.728+02:00unei domnişoare care vrea să fie iubită nebuneste<br /><br />De vrei s-astepţi, pe un nebun, la vară,<br />să te iubescă, pe muchii de cuţit,<br />te vei alege, dragă domnişoară,<br />cu răni adânci pe fese, negreşit.<br /><br />Dacă-l atragi în gară la Lehliu,<br />să faci amor cu el, într-un vagon,<br />cu forţa sa imensă, de diliu,<br />ar deraia tot trenul, pe peron.<br /><br />Atunci când trenul va porni domol,<br />prin balansarea voastră în extaz,<br />veţi face o escală, la un Moll,<br />ca să serviţi duios ghiveci de praz.<br /><br />Iar dacă inima nu-l mai ascultă,<br />fii tolerantă, scumpă domnisoară,<br />cum poate fi, mereu, o fată cultă,<br />chiar dacă are gripă aviară!<br /><br />Dacă-l ajuţi ca să se facă bine,<br />pe muchii de cuţit, a mia oară,<br />te va iubi intens, cum îţi convine,<br />ca un nebun, în fiecare vară!<div class="blogger-post-footer"><img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/8919679267783716583-6705906882774817177?l=mihailburicea.blogspot.com' alt='' /></div>mihail buriceahttp://www.blogger.com/profile/09032085582249709683noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-8919679267783716583.post-55650119679387308132008-10-31T10:55:00.001+02:002008-10-31T10:55:58.868+02:00Ciuma roşie se ştie<br />cine-adus-o pe câmpie<br />Engels, Marx si Lenin frate<br />clone de evrei strâmbate<br /><br />iar pe-al nostru plai de frunte<br />au pătruns clone mai multe<br />să ne bage-n colectivă<br />ca pe un program în stivă<br /><br />de la Moscova bădie<br />clone de evrei o mie<br />veneau să implementeze<br />si să metamorfozeze<br /><br />să facă din oaie capră<br />din ţigancă deputată<br />să facă din cal măgariu’<br />din ţiganiu’ secretariu<br /><br />Ana, Luca si cu Dej<br />au băgat spaima-n burgheji<br />ei fi’nd clone vrei nu vrei<br />de rusnaci traşi din evrei<br /><br />iar cu ei veneau în cete<br />cominterni de clone drepte<br />vroiau să ne facă bine<br />să trăim cum se cuvine<br /><br />însă ei ca venetici<br />aveau numele în ici<br />cum ar fi tov Moscovici<br />şi faimosul de Drăghici<br /><br />criminalul de Nicolski<br />era de-al lui Maxim Gorki<br />clonă rusa din evreu<br />adusă de Elizeu<br /><br />ca să nu ne prindem noi<br />se clonau în daci apoi<br />ne-nvăţau şi zi si noapte<br />ideologii spurcate<br /><br />lipsite de Dumnezei<br />ne vroiau pe toţi atei<br />să ne poată anula<br />şi uşor manipula<br /><br />să transforme lumea toată<br />într-o tară-nsingurată<br />în popor american<br />condus de un rus armean<br /><br />provenit dintre jidani<br />aventurier pe bani<br />fără casă fără masă<br />ne-nvăţau lupta de clasă<br /><br />ca mereu să ne dezbine<br />şi apoi să ne domine<br />să muncim plini de nevoi<br />să fim toţi un plai de boi<br /><br />când minciuna s-a-mpuţit<br />au dat-o iar la cotit<br />însă unul dintre ei<br />stârpe nouă din evrei<br /><br />a făcut o condamnare<br />a ciumei la drumul mare<br />pe care al său părinte<br />ne-a adus-o mai-nainte<br /><br />Iar acum cădelniţă<br />o noua găselniţă<br />face iar mobilizare<br />pentru o globalizare<br /><br />să aibă lumea în mâini<br />să fim toţi ca anonimi<br />în Republica Globală<br />ca-ntr-o minunată oală<br /><br />Un apel către (E)vici :<br />staţi cuminţi cu noi pe-aici<br />nu vă mai puneţi în frunte<br />să ne faceţi zile fripte !<div class="blogger-post-footer"><img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/8919679267783716583-5565011967938730813?l=mihailburicea.blogspot.com' alt='' /></div>mihail buriceahttp://www.blogger.com/profile/09032085582249709683noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-8919679267783716583.post-49669333282304226832008-10-31T10:53:00.000+02:002008-10-31T10:54:13.265+02:00Fratelui meu, Turicu<br /><br />În ziua-cincea a lunii făurar<br />din anul nouă sute cincizecişopt<br />în clasa patra eu eram şcolar<br />curat la suflet şi la minte copt<br /><br />În ziua aceea am tăiat un miel<br />din turma noastră de mioare<br />iar mama l-a gătit un ostropel<br />să avem la masă demâncare<br /><br />Ne-am aşezat cuminţi lângă tăticu<br />în jurul mesei scunde de stejar<br />eu, Ana şi fratele Turicu<br />s-aducă mama turta de pe jar<br /><br />Din trupul mielului sacrificat<br />de care ne legasem în trecut<br />cu lacrimi pe obraji noi am mâncat<br />şi-am amuţit cu toţi ca un făcut<br /><br />Eu am plecat la şcoală abătut<br />cu Chelcea Nicolae şi cu Ana<br />pe drumul nostru de nevoi bătut<br />de popa şi Brânzuică cu icoana<br /><br />În vremea asta fratele Turicu<br />păştea mioarele cu nea Ilie<br />în timp ce neica Comănescu Nicu<br />scotea la piatră pentru temelie<br /><br />Ca nişte perle vechi de dimineată<br />sunt toate casele de la Pietrari<br />au temelii din piatra de pe Faţă<br />şi căpriori din cei mai drepţi stejari<br /><br />Parcă mi-l văd pe bunul meu părinte<br />lucrând la via noastră de sub Faţă<br />când un pietroi vârtos fără de minte<br />l-a scos pe Nicu Gresie din viaţă<br /><br />Un geamăt lung a răsunat pe vale<br />când Nicu Comănescu a căzut<br />strivit de temelia casei sale<br />în care toată viaţa a crezut<br /><br />La locul accidentului din Faţă<br />în fugă a sosit tata din vie<br />dar Nicu nu mai rămăse-n viaţă<br />iar sufletu-i plecase-n veşnicie<br /><br />Cuprins de groază tata a strigat<br />spre cer spre sat nu se mai ştie<br />iar oamenii în goană au urcat<br />să-ncerce ca pe Nicu să-l invie<br /><br />Au coborat cu el pe Curmătură<br />să-l ducă acasă-n Lazul lui Stoian<br />sa-l plângă toţi ai lui în bătătură<br />şi să-l jelească lumea cu alean<br /><br />Ajunşi acasă seara, spre apus<br />ne-a povestit măicuţa lăcrimând<br />cum Nicu Gresie pe zi s-a dus<br />lăsând în urma sa orfani plângând<br /><br />La casa mortului ne-am repezit<br />ca să-l vedem pe Comănescu Nicu <br />dar lumea o ţinea într-un jelit<br />când a venit ca să ne ia tăticu<br /><br />La cină, mama ne-a stigat la masă<br />ca să mâncăm ce-a mai rămas din miel<br />însă Turicu nu era acasă<br />el n-a răspuns chemării la apel<br /><br />Cu totii prin vecini l-am căutat<br />la neamurile noastre-apropiate<br />dar noaptea s-aşternuse peste sat<br />şi stelele luceau pe cer, departe<br /><br />Într-un târziu cu greu am sesizat<br />a oilor venire de pe coaste<br />iar panica s-a generalizat<br />în neamul nostru alertat-n noapte<br /><br />Unii din fag credeau că a căzut <br />în timp ce dărâma la uscătură <br />iar alţii pretindeau că l-au văzut <br />venind cu oile de pe Măgură<br /><br />Un om pe nume Vilă-al lu' Mitroi<br />ne-a povestit că l-a văzut pe Faţă<br />cum se căznea să scoată un pietroi<br />cu Nicu Gresie la suprafaţă<br /><br />Bizar a noastră Valentina soră<br />lovindu-se cu palmele pe faţă<br />ne-a spus c-o premoniţie majoră<br />c-al nostru frate nu mai este-n viaţă<br /><br />Atuncea, împreună cu tăticu<br />mai mulţi bărbati din vechiul nostru sat<br />în grabă au plecat ca pe Turicu<br />să-l caute sub malul surupat<br /><br />Într-o tăcere adâncă şi profundă <br />priveam înfriguraţi spre Coasta-Naltă<br />sub bolta-ntunecată şi rotundă<br />de stele trecătoare luminată<br /><br />Un strigăt lung în noapte a tunat<br />când mort sub mal pe Victor l-au găsit<br />iar felinaru-n noapte agitat <br />părea a lumilor semnal sfârşit<br /><br />Ca şi pe Gresie l-au pus pe targă<br />făcută-n grabă dintr-un tânar fag<br />de vărul Sandu şi de Ion Murgă<br />şi mamei dusu-l-au acasă-n prag<br /><br />Trei zile şi trei nopţi l-am priveghiat<br />jelindu-l toţi ai săi în gura mare<br />iar mama toată viaţa l-a strigat<br />să vină-acasă-n prag de sărbătoare<br /><br />În carul tras de cai, la cimitir<br />l-am dus cum se cuvine din strămoşi <br />l-am aşezat în lut ca un martir<br />la anii săi cei tineri şi frumoşi<br /><br />Zile şi nopţi în şir am pătimit<br />având în casă şi în suflet jale <br />iar timpul înapoi l-am fi urnit<br />ca s-o pornească pe o altă cale<br /><br />De câte ori în nopţile cu stele<br />privesc al cerului imens hotar<br />îmi amintesc de lacrimile mele<br />din ziua-cincea-a lunii făurar<div class="blogger-post-footer"><img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/8919679267783716583-4966933328230422683?l=mihailburicea.blogspot.com' alt='' /></div>mihail buriceahttp://www.blogger.com/profile/09032085582249709683noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-8919679267783716583.post-74546517621776087682008-10-31T10:51:00.001+02:002008-10-31T10:51:53.911+02:00Pentru zeiţele de pe pământ,<br />soţii, fiice şi iubite scumpe,<br />îl rog pe bunul Dumnezeu cel sfânt,<br />să le aducă fericirea-n cupe<br /><br />Iar fetelor, prinţese-n devenire,<br />din ghiocei şi albastre viorele,<br />să le sădească-n suflete iubire,<br />frumoşi luceferi, coborâţi din stele<br /><br />Să fie-nvăluite-n fericire, <br />când sunt iubite fară de sfârşit,<br />să simtă c-au ajuns în nemurire<br />şi au atins reperul infinit<br /><br />Aş mai ruga al primăverii foc<br />s-aducă-n dar frumoaselor domniţe,<br />sub astre-aducătoare de noroc,<br />albastre flori de-mpodobit cosiţe<br /><br />Iar celor care sunt în jurul meu<br />şi mă iubesc curat fară simbrie,<br />le dau al primăverii curcubeu<br />din toate florile de pe câmpie<br /><br />Şi celor care m-au iubit odată,<br />în mersul vieţii mele pe sub soare,<br />le dau, la fiecare, lumea toată,<br />cu galaxiile nepieritoare.<div class="blogger-post-footer"><img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/8919679267783716583-7454651762177608768?l=mihailburicea.blogspot.com' alt='' /></div>mihail buriceahttp://www.blogger.com/profile/09032085582249709683noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-8919679267783716583.post-56106242414266411322008-10-30T17:14:00.000+02:002008-10-30T17:16:46.054+02:00Ce multe clipe-au curs pe valea vietii<br />De cand eu am plecat de langa tine<br />Abandonata-n anii tineretii<br />In barca-mpovarata cu destine<br /><br />De-atunci icoana ta fara-ncetare<br />M-a urmarit in visurile mele<br />Simtind-o ca o sfanta alinare<br />Numai sub cerul presarat cu stele<br /><br />De multe ori te-am cautat prin vreme<br />Alunecand pe-a timpului carare<br />Si-am esuat in tragice poeme<br />Salvandu-ma prin sfintele altare<br /><br />As fi dorit sa-ti spun de ce-am plecat<br />Din primavara dulce-a vietii noastre<br />Dar luat de valuri eu am amanat<br />Iar tu te-ai dus spre zarile albasre<br /><br />Eu am cazut in mrejele iubirii<br />Tesute-n taina de o alta zana<br />Alunecand pe marea fericirii<br />Uitand de tine draga mea cea buna<br /><br />Acum cand m-am trezit si am constatat<br />Ca uraganul timp m-a dus departe<br />Si nu mai este vreme de indreptat<br />As vrea ca sa ma ierti daca se poate<div class="blogger-post-footer"><img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/8919679267783716583-5610624241426641132?l=mihailburicea.blogspot.com' alt='' /></div>mihail buriceahttp://www.blogger.com/profile/09032085582249709683noreply@blogger.com0